Sute de mii de kilograme de deşeuri au ajuns în România, în special prin Portul Constanţa Sud Agigea. Ele au putut intra în ţară cu ajutorul unor funcţionari publici, spun anchetatorii, care în loc de gunoaie au notat că sunt produse de uz casnic
În ultimii doi ani autorităţile de la noi au depistat zeci de transporturi ilegale de deşeuri din Marea Britanie, Slovenia, Portugalia, Germania, Italia. Gunoaiele ajung la noi deoarece România este una dintre cele mai ieftine ţări unde acestea pot fi depozitate şi neutralizate.
În acte, deşeurile apar ca produse de uz casnic, deşi ele sunt inutilizabile. Dacă un astfel de transport este depistat în vamă, el este returnat în ţara de origine. Însă, multe containere cu gunoaie trec liniştite de vigilenţa autorităţilor.
„În Marea Britanie depozitarea unei tone de deşeuri costă 500 de lire sterline, în timp ce în România costă 15-17 euro. Aşa se explică interesul pentru asemenea operaţiuni disimulate în acte de aşa-zisă caritate”, declară Teodor Niţă, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
El arată că în aceste cazuri, statul român este păgubit de două ori: în primul rând este poluat mediul şi, apoi, sunt încărcate gropile de gunoi cu deşeuri pentru care taxele sunt nesemnificative.
Procurorul Niţă a finalizat ancheta cu privire la containerele cu deşeuri sosite la finalul anului 2019 şi începutul anului 2020 în Portul Agigea din Marea Britanie. În acest dosar au fost trimişi în judecată, pentru import ilegal de deşeuri, mai mulţi inculpaţi printre care şi şefa biroului vamal din Portul Constanţa Sud Agigea şi patru comisari ai Gărzi Naţionale de Mediu.
Adriana Filimon, cea care conducea la acea vreme biroul vamal din Portul Constanţa Sud Agigea, este acuzată şi de contrabandă calificată. În acest moment, ea este suspendată din funcţie, iar dosarul este în stadiul de cameră preliminară la Judecătoria Constanţa.
Totul a început în octombrie 2019, când lucrătorii vamali au avut suspiciunea la două containere (dintr-un lot de şapte) sosite în Portul Agigea din Marea Britanie şi au trecut la controlul fizic al acestora. Şi cei de la Garda de Mediu-Comisariatul Judeţean Constanţa au concluzionat, spun procurorii, că în cele două containere sunt deşeuri sau obiecte amestecate cu deşeuri, iar proprietarul firmei importatoare nu deţinea nici un document care să certifice calitatea produselor sosite din Anglia.
În final, s-a interzis intrarea în România a celor două containere de către comisarii Gărzii de Mediu. Şi reprezentantul Protecţiei Consumatorilor Constanţa a întocmit o notă de constatare prin care se menţiona interzicerea punerii în circulaţie a bunurilor din cele două containere.
În noiembrie 2019, şeful Gărzii de Mediu Constanţa, Marian Rîşnoveanu, întocmeşte o adresă către Biroul Vamal prin care infirmă cele constatate de comisarii prezenţi la deschiderea containerelor şi menţionează că Garda de Mediu – Comisariatul General va efectua control „la conţinutul celor două containere la destinaţie/sediul social sau punctul de lucru al firmei importatoare.”
Imediat, şefa Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adriana Filimon, a dispus acordarea „liberului de vamă” şi posibilitatea ca cele două containere să pătrundă în România. Procurorii susţin că ea era obligată ca în situaţia confuză, creată de Garda de Mediu, să dispună un control fizic şi să returneze containerele în ţara de expediţie.
Şeful (de la acea vreme) a Comisariatului Gărzii de Mediu Constanţa, Marian Rîşnoveanu, a explicat în faţa procurorilor că patronii firmei importatoare (SC Product Development SRL) i-au arătat mai multe fotografii cu marfa, în stare bună, ceea ce l-a dus la convingerea că ea se putea comercializa în magazine second hand.
Răşnoveanu susţine că a fost sunat şi de şefa biroului vamal – Adriana Filimon – care i-a sugerat să accepte intrarea în ţară a mărfii din celelalte cinci containere. El spune că a făcut o adresă către Garda Naţională de Mediu pentru a fi verificate toate cele şapte containere la destinaţie, dar nu mai ştie dacă aceasta a ajuns la Bucureşti. Marian Rîşnoveanu nu a fost trimis în judecată în acest dosar, el este în continuare cercetat penal în această cauza
Procurorii sunt de părere că şefa biroului vamal nu ţinea cont oricum de actele întocmite de Garda de Mediu sau de Protecţia Consumatorilor deoarece „atât anterior, cât şi ulterior s-a dat liber la vamă la mai multe containere la care nu s-a cerut, pentru verificare, prezenţa comisarilor de mediu”. Mai mult, Adriana Filimon i-a anunţat pe cei de la Garda de Mediu că „nu vor mai fi solicitaţi deoarece nu are nevoie de obstacole din partea lucrătorilor Gărzii”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Patru comisari ai Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Ilfov s-au deplasat în luna noiembrie 2019 la depozitul firmei importatoare (depozit situat în comuna Petrăchioaia – Ilfov) pentru a inspecta containerele. Au întocmit un act de control „superficial, sumar, nescuzabil”, spun procurorii, act ce nu menţiona starea reală a conţinutului din containere, vorbind subiectiv despre conformitatea produselor. De aceea şi ei sunt trimişi în judecată pentru neglijenţă în serviciu.
În total, firma din Marea Britanie a trimis în România 93 de containere, fiecare container cu asemenea „marfă” având greutatea de aproximativ 10 tone. Procurorii spun că astfel, britanicii au scăpat de plata a peste 450.000 de lire sterline, cât ar fi costat depozitarea deşeurilor, şi au plătit către partenerii români aproximativ 130.000 de lire ca să le transfere la noi. Mai mult, patronii români, care au efectuat importurile din Anglia, sunt acuzaţi că „scotoceau prin gunoaie” deoarece, după ce aceste deşeuri ajungeau ilegal în depozitul de la Petrăchioaia, mai mulţi muncitori treceau la sortarea lor şi din gunoaie reţineau anumite produse care puteau fi valorificate în magazinele second hand.
Aproximativ 60% din „marfă” ajungea la gropile de gunoi din Ilfov, prin intermediul unor firme de salubritate. Restul, de 40%, ajungea în zecile de magazine pe care patronii români le-au deschis în toată ţara. Şi din această marfă o parte ajungea la gunoi, după ce trecea printr-o nouă sortare.
Procurorii îi acuză pe patroni că au „profitat de nivelul de trai scăzut a unei pături sociale cu venituri mici care, dorind să intre în posesia unor astfel de produse îşi riscau viaţa sau sănătatea”. Produsele nu aveau nici un document de provenienţă, anumite mărfuri (veselă, pahare) care putea fi luată chiar şi „dintr-un spital de boli infecţioase din Anglia”, mai arată anchetatorii. Inclusiv prezervative uzate au fost găsite în aceste transporturi care figurau ca „produse de uz casnic”.
Imediat după revoluţia din 1989, România a devenit o destinaţie ideală pentru deşeurile produse în alte ţări. Ne amintim de scandalul din perioada 1991 (ministrul mediului era Marcian Bleahu), când investitori germani şi austrieci doreau să construiască incineratoare în judeţul Timiş unde să fie neutralizate gunoaiele din ţările lor.
Acum, din cauza preţului foarte mic pentru tona de gunoi depozitată şi neutralizată, în România sosesc nu doar vapoare, ci şi cu TIR-uri cu deşeuri din alte ţări.
Aproape 200 de tone de deşeuri din materiale textile, plastic şi cauciuc au fost găsite de comisarii Gărzii de Mediu din Bihor, pe 15 aprilie, într-un sat din nordul judeţului, în curtea unei firme administrate de un cetăţean italian.
„Deşeurile provenite din Italia au fost transportate cu un număr de 10 TIR-uri în perioada 4 februarie – 27 martie 2021 către punctul de lucru al societăţii din Sâniob. În timpul controlului, administratorul societăţii comerciale a declarat că a introdus în ţară aceste deşeuri cu scopul de a le valorifica”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu.
Pe 10 aprilie, în vama de la Negru Vodă, poliţiştii de frontieră şi comisarii Gărzii de Mediu Constanţa, au descoperit, într-un autocamion cu remorcă sosit din Bulgaria, 22.000 de kilograme de deşeuri de sticlă spartă neconformă.
Sursa știre: m.adevarul.ro
Sursa foto: Facebook-Garda Națională de Mediu