Proiectul minier Rovina este situat in județul Hunedoara și constă în trei zăcăminte de aur-cupru pe o suprafață de 2,768 ha – Rovina la nord, Colnic în centru și zăcământul Cireșata la sud. Proiectul este deținut în proporție de 100% de Samax România, subsidiară a Euro Sun Mining. Spre deosebire de proiectele Roșia Montană și Certej, proiectul minier Rovina e deținut în totalitate de o companie privată, fără participarea statului român, se arată în raportul „Rovina-Technical report (NI 43-101)” publicat în aprilie 2021 pe Sedar.com.
Proiectul minier Rovina se află la 5 km de Brad și 25 km depărtare de Deva. Roșia Montană se află la 25 km nord și Certej la 17 km sud-est de perimetrul licenței Rovina.
Euro Sun Mining Inc. (ESM) este o companie minieră canadiană junior, cu sediul central în Toronto, Ontario și este listată la bursa din Toronto, TSX: ESM. Proiectul minier Rovina este singura investiție a companiei. În 2021 și-a propus listarea pe Bursa londoneză în speranța atragerii de investitori europeni. Compania este controlată de indianul Stan Bharti. În 2018, Euro Sun Mining a anunțat la bursa din Toronto finalizarea procesului de ratificare a permisului său de exploatare a aurului pentru proiectul Valea Rovinei Munții Apuseni. Ratificarea a fost semnată de Viorica Dăncilă la ședința de Guvern din 9 noiembrie. Rovina este al doilea cel mai mare zăcământ de aur din Europa iar proiectul minier va fi primul în care nu va fi implicat statul român.
În mai 2015, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a acordatat o licență minieră pentru SAMAX România SRL (100% deținută de Euro Sun Mining) pentru proiectul Valea Rovinei. Licența asigura menținerea activității miniere și permitea companiei să înceapă procesul de autorizare. Potrivit Legii Minelor, intrarea în vigoare a licenţei trebuia supusă cerinţei aprobării prin Hotărârii de Guvern. Proiectul Rovina a fost revitalizat, după ce în urmă cu trei ani rămăsese fără finanțare, din cauza unor probleme ale companiei-mamă în Brazilia, Carptahian Gold. Aceasta a gestionat defectuos un zăcământ pe continentul sud-american și a acumulat datorii restante de peste 260 de milioane de dolari, pentru că nu demarase la timp producția. Divizia braziliană a fost cedată altui grup minier, în timp ce compania-mamă și-a schimbat acționarii iar Stan Bharti a devenit, în 2016, principalul investitor în Carpathian Gold, schimbându-i apoi numele în Euro Sun Mining.
Din noiembrie 2018, Euro Sun Mining deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani. Zăcămintele Colnic şi Ciresata sunt descrise ca porfiruri aur-cupru, în timp ce zăcământul Rovina este denumit porfir cu cupru-aur.
În aprilie 2021, Euro Sun a publicat un studiu definitiv de fezabilitate (DFS) pentru faza 1 a proiectului. În faza 1, proiectul se concentrează pe exploatarea în carieră deschisă a două zăcăminte de aur-cupru, Colnic și Rovina. În timpul fazei 2, se preconizează exploatarea depozitului subteran Cireșata, dar doar după cu epuizarea depozitelor din carierele de suprafață.
Potrivit unui studiu de fezabilitate finalizat recent, producția medie vizată in primii 10 ani de exploatare este de trei tone aur si 8,6 tone cupru pe an. Astfel, în primii zece ani, se urmărește obținerea a 30 de tone de aur și a 86 tone de cupru. Durata de viață a minei e estimată la 16 ani și jumătate.
Capitalul total inițial al investiției este estimat la 399 milioane dolari, iar valoarea actuală netă înainte de impozitare este de 447 milioane dolari. Producția minieră este prognozată, potrivit Rapotului Tehnic, pentru 2024.
În iunie 2020, Euro Sun a obținut o finanțare de 22,3 milioane de dolari de la Sprott Capital Partners, cu participarea a trei fonduri: Ruffer, Franklin Resources și ASA Gold. La 30 decembrie 2020, Compania avea 10,9 milioane C $ în numerar și investiții pe termen scurt.
Proiectul Rovina este situat într-o zonă rurală, în principal împădurită, pe Valea Rovinei (comunele Bucureșci, Criscior și Buces) din Munții Apuseni. Toate componentele principale ale proiectului sunt situate pe valea unui afluent a pârului Valea Rovina. Valea superioară a afluentului va fi modificată în mod semnificativ de cariera Rovina și de instalațiile de deșeuri de steril mixt și rocă reziduală ce se întind pe toată lungimea versanților vestici.
La fel cursul pârâului Valea Rovina va fi alterat în mod semnificativ. Pentru realizarea carierei Colnic este necesară captarea și devierea prin tunel a două bazine naturale: (p 374)
• Valea Rovina și bazinul său (aproximativ 8,9 km2)
• Bazinul Merișor, situat la nord-est de cariera Colnic (aproximativ 1,1 km2).
Zona este în mare parte împădurită cu foioase (fag și stejar), cu conifere ocazionale, în special la înălțimi mai mari.
Pădurile, cursurile de apă și pajiștile au o biodiversitate ridicată și găzduiesc numeroase specii. În ciuda prezenței unor zone mici de exploatare istorică a minelor și a deșeurilor, calitatea solului, apei și a apelor subterane este bună în zonă, la fel și calitatea aerului.
Satul Rovina este cea mai apropiată așezare, iar unsprezece terenuri din zona sa periferică vestică se află pe amprenta instalațiilor de deșeuri și a drumurilor de transport. Cea mai mare parte a satului este aproape de amprenta minelor și va fi afectată prin alăturare.
Sursa știre: cotidianul.ro
Sursa foto: Facebook-Călămar Alexandru