Conform unui răspuns acordat pe legea accesului la informațiile de interes public, între 2014 și 2020 s-au înregistrat 9 plângeri de hărțuire sexuală în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Patru dintre acestea au fost înaintate către Parchetul Militar, toate fiind clasate.
În 11 decembrie 2019, un angajat din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN) a depus o plângere pentru hărțuire sexuală. Plângerea viza un alt angajat. În cadrul instituției, s-a constituit o comisie disciplinară. Cazul nu a fost înaintat Parchetului Militar. Militarul acuzat de hărțuire sexuală a fost declarat „inapt din punct de vedere psihiatric”. De la „apt limitat” la „inapt”
„Acesta era, anterior acuzației de hărțuire, declarat «apt limitat» de o comisie medicală. După înregistrarea raportului persoanei agresate, o comisie organizată la nivelul unității a solicitat o nouă reevaluare psihiatrică, în urma căreia militarul a fost declarat «inapt» din punct de vedere psihiatric”, a explicat ministerul pentru Libertatea. Angajatul MApN a fost trecut în rezervă în aprilie 2020, la cinci luni după ce victima a sesizat hărțuirea.
E unul dintre cele 9 cazuri de plângeri pentru hărțuire sexuală raportate și înregistrate în cadrul Ministerul Apărării Naționale în perioada 2014-2020. În niciunul dintre cazuri procurorii nu au considerat că e nevoie să-l pună sub acuzare pe cel reclamat de colegii săi pentru hărțuire sexuală. Clasări, sancțiuni disciplinare și treceri în rezervă Statistica plângerilor pentru violență sexuală care au fost înregistrate în cadrul ministerului / structurilor subordonate în perioada 2000-2020, plângeri care au vizat angajați ai ministerului sau ai structurilor subordonate, victimele fiind angajați ai ministerului sau ai structurilor subordonate, arată astfel: 9 plângeri pentru hărțuire sexuală au fost înregistrate în perioada 2014-2020. (Ministerul nu a raportat nimic anterior anului 2014) În 4 dintre ele au fost sesizate Parchetele militare.
Toate cele 4 dosare au fost clasate. Într-unul dintre cazuri, militarul a fost trecut în rezervă. Celelalte 5 plângeri au fost abordate doar în comisii „la nivelul eșantionului superior”. În două cazuri agresorii au fost sancționați disciplinar cu „avertizare în scris”. În alte două situații nu s-au dispus măsuri „întrucât aspectele semnalate nu s-au confirmat”, iar într-un caz „agresorul a fost declarat inapt din punct de vedere psihiatric și a fost trecut în rezervă”. Nu a existat nicio ajungere în instanță.
Jurnaliștii au întrebat ministerul de ce nu a fost sesizat Parchetul militar în cazul celor doi angajați sancționați disciplinar cu „avertizare în scris”. Cele două petente au fost informate de conducerea unităților militare că au posibilitatea de a se adresa Parchetelor militare dar, până în acest moment, instituția nu a fost înștiințată că acest lucru s-ar fi întâmplat.
Răspuns MApN: În unitățile unde lucrau cei doi angajați sancționați disciplinar, tot personalul a fost, ulterior, „instruit cu privire la modul de comportare în relațiile dintre angajați”, a mai precizat ministerul. Subraportarea hărțuirii sexuale în România Cifrele acestea se referă la cazurile de hărțuire sexuală raportate în cadrul MApN. În România, există în general probleme cu raportarea hărțuirii sexuale la locul de muncă. Circa 44% dintre angajaţii români s-au simţit hărţuiţi sexual la locul de muncă cel puţin o dată de-a lungul carierei, însă patru din cinci persoane afectate nu au raportat incidentele colegilor sau superiorilor, preferând să suporte sau să plece din companie, arată un sondaj din 2019 efectuat de platforma de recrutare BestJobs, citat într-un articol publicat pe Vice despre hărțuirea sexuală.
„Hărțuirea sexuală este vast subraportată din cauză că nu există o procedură prin care să faci asta. Nu mă refer aici doar la o procedură care există doar pe hârtie, la o înșiruire de comitete”, explică pentru Libertatea Georgiana Epure, președintă a organizației A.L.E.G., care luptă pentru drepturile femeilor și egalitatea de șanse. Pe lângă lipsa procedurilor, e și lipsa încrederii că plângerea va fi luată în serios, cu confidențialitate, dar și că se va răspunde în timp util. Georgiana Epure: „De unde să știe victima când ar trebui să se aștepte la un răspuns? Dacă aceasta trebuie să facă follow-up la fiecare două săptămâni, se pune într-o poziție vulnerabilă. Deseori femeile hărțuite aleg să plece decât să se tot plângă ca superiorii lor să facă o investigație și să ia măsuri. Dar și dacă se iau măsuri, există riscul să o afecteze mai mult pe victimă decât pe agresor, să o mute pe ea în alt birou decât viceversa”, spune Georgiana Epure. 94% dintre posturile de conducere din MApN, ocupate de bărbați.
În iulie 2019, procentajul personalului feminin (militar și civil) din cadrul MApN era de 23,69%. Repartiția femeilor era următoarea: ofițeri – 2,53%; maiștri militari și subofițeri – 2,66%; soldați gradați profesioniști – 1,27%; elevi și studenți – 2%; personal civil contractual și funcționari publici – 15,23%. În 2018, existau 33 de posturi de conducere în MApN. Dintre acestea, 93,9% erau ocupate de bărbați și 6,1% de femei. La gradul decizional 1, cele două posturi erau ocupate în exclusivitate de bărbați. La gradul decizional 2, din cele 31 de posturi, 6,5% reveneau femeilor și 93,5% bărbaților. Nu există încă norme privind soluționarea cazurilor de hărțuire sexuală.
La nivel MApN, nu există standarde și reguli cu privire la soluționarea plângerilor privind discriminarea de gen și actele de hărțuire sexuală. Niciun Cod de conduită din perspectivă de gen și standarde de comportament în Ministerul Apărării Naționale nu există. Acestea sunt în curs de elaborare de către „Biroul managementul problematicii de gen” din cadrul MApN. În prezent, aici lucrează doi ofițeri.
Biroul respectiv a fost înființat în decembrie 2017, când Ministerul Apărării Naționale a preluat, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne, coordonarea implementării Agendei ONU „Femeile, pacea și securitatea” la nivel național. Agenda are la bază Rezoluţia 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în 31 octombrie 2000. România a avut nevoie de 20 de ani ca să adopte o strategie și un plan național de acțiune pentru implementarea la nivel național a acestei agende ONU. Pentru aplicarea la nivelul MApN a prevederilor acesteia, s-a emis Ordinul ministerului apărării naționale nr. M.203, publicat în Monitorul Oficial pe 24 noiembrie 2020, care a intrat în vigoare de la 1 decembrie anul trecut. 300 de consilieri de gen în cadrul MApN, dintre care 25% sunt bărbați Ce prevede Ordinul ministerului apărării naționale nr.M.203? Elaborarea unui Cod de conduită din perspectivă de gen și standarde de comportament în Ministerul Apărării Naționale, precum și a normelor procedurale la nivelul ministerului cu privire la soluționarea plângerilor privind discriminarea de gen și actele de hărțuire sexuală la nivelul Ministerului Apărării Naționale.
Codul și normele sunt elaborate de către Biroul managementul problematicii de gen. După finalizare, documentul va fi transmis spre consultare structurilor instituției militare, urmând apoi să fie aprobat printr-o dispoziție internă a MApN, a explicat ministerul. Comandanții de unități militare desemnează un consilier de gen care, printre alte responsabilități, are sarcina de a menține dialogul pe acest domeniu și de a informa despre eventualele situații excepționale privind problematica de gen identificate la nivelul structurii din care face parte.
Până în prezent, la nivelul unităților MApN sunt aproximativ 300 de consilieri de gen, dintre care circa 25 la sută sunt bărbați, a precizat ministerul pentru Libertatea. În afară de Ordinul Ministerului Apărării Naționale nr. M.203 de anul trecut, există încă din 2019 legislație cu caracter obligatoriu în România. E vorba de normele metodologice de aplicare a legii 202/2002 care au intrat în vigoare în mai 2019. Acestea obligă angajatorii să elaboreze un mecanism confidențial de reclamare a faptelor de hărțuire sexuală la locul de muncă.
Sursa știre: libertatea.ro
Sursa foto: Facebook-Ministerul Apararii Nationale, Romania – www.mapn.ro