România interzicea exportul de bușteni și lemn rotund către state din afara Uniunii Europene însă prevederile legale sunt ușor eludate de către companiile exportatoare. Un document semnat de către ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, explică acest mecanism de fentare a legii.
„În ceea ce privește interdicția de export, pentru o perioadă de zece ani a bușteanului sau a lemnului rotund în spațiul extracomunitar prevăzută de legea privind gospodărirea durabilă a pădurilor, Direcția Generală a Vămilor a transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor un memoriu prin care este semnalat faptul că această interdicție prevăzută de lege poate fi ușor eludată de către operatorii economici care intenționează să exporte bușteni și lemn rotund, prin transferul acestui tip de mărfuri în alt stat membru și efectuarea formalităților de export în acel stat.
Astfel, un operator economic care intenționează să exporte bușteni din România către un stat terț poate trece nestingherit marfa într-un stat vecin membru al UE, precum Bulgaria, și să efectueze operațiunea de export dintr-un port al acestui stat, de exemplu Varna. Într-o astfel de situație, prin aplicarea acestei legi, nu numai că nu sunt atinse obiectivele propuse de inițiatori (protejarea resurselor de masă lemnoasă ale României), ci sunt aduse dauna statului român, prin diminuarea activității din punctele vamale și neîncasarea unor taxe aferent operațiunilor de export”, se arată în documentul semnat de ministrul Mediului.
În ședinta Camerei Deputaților din data de 23 aprilie 2020 a fost adoptat proiectul de Lege privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, prin care a fost interzis exportul de bușteni și de lemn rotund, pe o perioadă de 10 ani, incepând cu data de 1 ianuarie 2021, în spațiul extracomunitar. Forma inițială a proiectului prevedea interzicerea comercializării buștenilor și a lemnului rotund atât în spațiul extracomunitar, cât și în spațiul comunitar. Această prevedere intra în contradiție cu politicile interne ale Uniunii Europene cu privire la libera circulație a mărfurilor, astfel cum prevede Tratatul privind funționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și Regulamentul (UE) 955/2010. În cadrul dezbaterilor parlamentare mai mulți parlamentari au atras atenția că proiectul reprezintă un pas în direția bună, dar nu unul suficient. Majoritatea exporturilor de masă lemnoasă, inclusiv bușteni și lemn rotund se face către state membre ale Uniunii Europene. Ministerul Mediului a considerat însă că măsura interzicerii exportului în spațiul intracomunitar nu se justifică.
„Conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a afirmat că interzicerea exporturilor de bușteni, în spațiul intracomunitar, nu este posibilă în contextul actualelor norme ale UE. În ultimii ani, autoritatea centrală care răspunde de silvicultură a exprimat, în mod repetat, rezerve față de proiectele de acte normative care vizau interzicerea exportului de materiale lemnoase, în special datorită argumentelor neconvingătoare din expunerile de motive. Principalul obiectiv vizat de aceste proiecte de lege era acela de ”protejare a fondului forestier național” deși, până în prezent, nu a fost stabilită nicio legătură între volumul arborilor tăiați ilegal și destinația materialelor lemnoase rezultate în urma prelucrării primare a lemnului. Nici argumentul protejării industriei autohtone de mobilă nu este viabil, în ultimii ani, nu a fost semnalată de către producătorii de mobilă nicio lipsă de materie primă”, se spune în documentul semnat de Tanczos Barna.
Măsura interzicerii exportului de lemn rotund nu se justifică dacă avem în vedere faptul că România este, în prezent, importator net (3 milioane de metri cubi importați față de 0,13 milioane de metri cubi exportați, la nivelul anului 2019), se mai arată în document. Dacă ne referim la materialele lemnoase cu un grad mediu de prelucrare, precum cheresteaua, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a susținut întotdeauna că o măsură de interzicere a exportului ar trebui să facă, în prealabil, obiectul unui riguros studiu de impact economic. Un astfel de studiu este necesar întrucât, un operator economic cu punctul de lucru în România poate exporta cantități însemnat de cherestea sau alte produse de lemn, utilizânt ca materie primă lemb rotund provenind din import. Interzicerea exportului într-o asemenea situație ar fi total nejustificată, se mai arată în document.
Sursa știre: cotidianul.ro
Sursa foto: Facebook-Lemn de Foc Timisoare