Partidele politice primesc în fiecare an bani de la stat prin subvenții. Dacă în anii electorali acești bani sunt folosiți cu precădere în campanii, în ani fără alegeri, cum sunt 2021, dar și următorii doi ani, se pare că sumele sunt mai mari decât nevoile.
Expert Forum atrage atenția că principalele partide de pe scena politică vor pune deoparte zeci de milioane de lei, pe care îi vor folosi pentru a câștiga cât mai mult în 2024.
Amintim că acesta va fi un an special, ce se repetă o dată la 20 de ani, când au loc toate cele patru scrutine: prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale.
Într-un raport publicat luni, EFOR a prezintă cât au cheltuit partidele din banii primiți până acum. În jumătate de an, șapte partide politice au primit 92 de milioane de lei din cele 162 de milioane cât prevede bugetul de stat pentru anul curent. Și au cheltuit doar jumătate, adică 46 de milioane de lei.
Pe ce au cheltuit partidele banii
Cea mai mare parte a fost cheltuită pe promovare în presă și propagandă, însă, pentru că legea nu le obligă să prezinte și defalcat datele, nu putem ști ce televiziuni și publicații au primit acești bani, iar EFOR avertizează că prin acest mecanism este pusă în pericol independența editorială prin cumpărarea de servicii.
Campion este PSD, care a cheltuit 66% din bani pentru presă și propagandă și 14% pentru personal.
PNL a cheltuit cea mai mare proporție din bani pentru a-și asigura imaginea, adică 64% din fonduri. Pentru personal au fost alocate 10 procente, iar pentru consultanță politică opt procente.
Pro România a cheltuit de două ori mai mult decât a primit în primele șase luni, iar partidul a cheltuit cel mai mult pe sedii și investiții. Recent, presa a scris că partidul a achiziționat mașini de aproape 1,5 milioane de lei. Deși legea nu interzice asemenea achiziții, iar AEP a considerat că sunt legale, în condițiile în care vorbim de bani publici și de un partid cu probleme financiare, credem că este un caz de cheltuire responsabilă a banilor publici.
La PMP 45% din bani s-au dus către personal, iar o cincime către presă și propagandă.
PLUS a cheltuit doar o treime din bani în primele patru luni ale anului, din care 44% pentru personal. Ca și USR a cheltuit sume mici pentru presă și propagandă (sub 10% din totalul banilor primiți)
AUR a cheltuit 43 de lei pentru comisioane bancare
Cu câți bani ar putea intra partidele în super anul electoral 2024
Astfel, experți EFOR au calculat cu câți bani ar putea intra partidele în 2024, dacă cheltuielile ar rămâne constante.
„Un calcul empiric ne arată că AUR ar putea acumula ca rezerve 50 de milioane până în 2024 dacă nu cheltuie nimic în continuare, iar PSD peste 150 de milioane de lei dacă ar cheltui doar jumătate din banii primiți (luând în calcul valorile din anii trecuți și impredictibilitatea valorilor maxime pe care și le aprobă chiar partidele).
Acest exercițiu ne arată că fondurile din subvenții sunt mult peste nevoile partidelor, iar nivelul sumelor alocate către partide intră în dezacord cu recomandările și standardele internaționale”, potrivit raportului.
EFOR a solicitat partidelor (în afară de AUR, unde nu au fost cheltuieli), să spună defalcat cum au celtuit banii. Doar PLUS a anunțat că va răspunde în 30 de zile, de la celealte formațiuni, inclusiv USR, nu s-a primit niciun răspuns.
Pericolul de a intra în 2024 cu aceeași legislație electorală
EFOR cere de mai mult timp modificarea legii electorale, astfel încât subvenția partidelor să fie redusă, iar formațiunile să fie obligate să prezinte și defalcat pe ce cheltuie banii. Solicitările, alături de recomandări pentru îmbunătățirea legislației, sunt incluse în raportul publicat luni.
„Partidele politice au trecut deja printr-o sesiune parlamentară fără a deschide realist subiectul Codului Electoral sau al reformei electorale, incluzând finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Considerăm că în acest moment procesul este blocat din motive politice, iar intrarea în anul electoral 2024 fără reformă ar fi o problemă reală.
EFOR a arătat în 2020 că legislația privind finanțarea partidelor politice și funcționarea AEP nu include garanții suficiente pentru transparența și integritatea procesului electoral.
Astfel, lipsa de voință de a începe o discuție publică despre reformă nu poate fi decât un semn rău pentru integritatea procesului electoral din 2024, când vor avea loc, cel mai probabil, patru alegeri. Solicităm, deci, partidelor politice operaționalizarea Comisiei de Cod Electoral și începerea discuțiilor privind reforma electorală în noua sesiune parlamentară”, se arată în raport.