Premierul Florin Cîțu i-a pasat lui Dan Vîlceanu proiectul de înființare a unei bănci de dezvoltare, idee concepută de pe vremea guvernării Cioloș, și preluată apoi de cabinetele PSD, Orban și acum de către coaliția de guvernare.
Primul ministrul susține că noul șef de la Finanțe trebuie să organizeze un grup de lucru pentru găsirea unor soluţii, astfel încât noua bancă să preia multe din atribuţiile celorlalte companii financiare de stat. Practic, această nouă bancă trebuie să combine atribuțiile CEC, EXIMBANK, FNGCIMM IFN și FRC, instituții de stat foarte greu reformabile. Se pune întrebarea dacă banca nouă va fi încă una cu aceleași probleme. Într-un proiect de Ordonanță privind înființarea băncii de dezvoltare, elaborat de Ministerul de Finanțe, se prezintă, la modul general, cu ce se ocupă o astfel de bancă de dezvoltare. ”Conform analizei independente ex-ante și a legislației în materie de ajutor de stat, băncile de dezvoltare oferă produse financiar-bancare în principal următoarelor categorii de beneficiari eligibili: întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderi, companii start-up și întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, unități administrativ-teritoriale, companii de utilități publice aflate în subordinea unităților administrativ – teritoriale; companii de stat, universități, institute de cercetare – dezvoltare, entități publice socio-culturale, întreprinderi sociale, alte entități similare. Fiind un cadru general în actul normativ sunt prezentați cu titlu de exemplu beneficiarii eligibili, instrumentele financiare și domeniile de activitate, identificați la acest moment prin analiza independentă ex-ante, intenția fiind de a crea un cadru general flexibil care să permită includerea prin actul constitutiv și a altor categorii de beneficiari, instrumente financiare, domenii și activități țintă. Băncile de dezvoltare acordăproduse financiare beneficiarilor eligibili incluși în administrația publică, cu respectarea legislației din domeniul finanțelor publice, respectiv a Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată și a Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.
Sursele de finanțare
Sursele de finanțare necesare pentru derularea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare sunt: comisioane, dobânzi și tarife rezultate din prestarea activităților specifice și suportate de către beneficiarii eligibili ai băncilor de dezvoltare, fonduri contractate de pe piețele financiare internă și internațională, fonduri de la instituțiile financiare internaționale, fonduri încredințate pe bază de mandat de autorități ale administrației publice, fonduri de la bugetul de stat pentru asigurarea capitalului social al băncii de dezvoltare și pentru acoperirea cheltuielilor cu taxele și tarifele necesare înființării fiecărei bănci de dezvoltare, venituri din privatizare pentru asigurarea capitalului social al băncii de dezvoltare, împrumuturi subordonate acordate de statul român, alte surse de finanțare, stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu reglementarea modalităților de utilizare.
Populația, ținută departe
Băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice pentru a nu concura cu băncile comerciale, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanțează sunt considerate depozite. Prin excepție de la art. 9 alin. (1) din ordonanță, aceste depozite sunt garantate prin Fondul de garantare a depozitelor bancare, conform prevederilor Legii nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de garantare a depozitelor bancare. Băncile de dezvoltare pot atrage finanțări rambursabile prin împrumuturi contractate pe baze bilaterale și prin emiterea de obligațiuni pe piețele financiare către investitori instituționali.
Băncile de dezvoltare pot plasa lichiditățile disponibile în titluri de stat, precum și în alte instrumente ale pieței monetare și instrumente financiare, în condițiile legii.
Critici
Profesorul de economie Critian Păun critică proiectul de înființare a unei astfel de bănci pentru, că spune el, apare încă o nouă intstituție financiară de stat în condițiile în care cele existente sunt foarte greu reformabile.
”Există în momentul de față următoarele instituții financiare de stat:
CEC – bancă comercială de stat finanțată din depozitele bancare atrase
EXIMBANK – agenție guvernamentală de creditare a exporturilor (după model american)
BANCA ROMÂNEASCĂ – o fostă bancă comercială lipită atipic de guvernarea PSD la agenția guvernamentală EXIMBANK, alipire care alterează atât caracterul ei de bancă depozitară (de stat) cât și caracterul de agenție guvernamentală de finanțare a exporturilor a EXMIBANK
FNGCIMM IFN SA – instituție de stat de garantare și creditare a IMM-urilor. Dă doar garanții, are foarte puține scheme de creditare dar poate fi ușor capitalizată și poate face creditarea IMM-urilor fără probleme, inclusiv fonduri cu capital de risc sau fonduri de scale-up. Este sub supravegherea BNR.
FRC (Fondul Român de Contragarantare) care contra-garantează garanțiile în nume și cont propriu acordate de FNGCIMM.
Compania Națională de Investiții – instituție de stat implicată în finanțarea investițiilor de stat (multe stadioane, săli de sport… investiții nu glumă).
Care este sensul să faci acum o nouă BANCĂ DE DEZVOLTARE care să facă ce face EXIMBANK (creditarea exportului), FNGCIMM (garanții, finanțare prin piață de capital, fonduri de cu capital de risc, business angels) sau CEC (creditare IMM și companii mari)? La cât de dificilă este reformarea acestor instituții financiare de stat și cât de greu merg lucrurile în interiorul lor, de ce e nevoie să mai creem una nouă, garantând că aceasta va merge mai bine? Un paralelism birocratic inutil, pe banii românilor. Iliberal complet…
Această bancă nu va putea colecta depozite bancare. Din ce se finanțează atunci? Va lista pe bursă propriile titluri, cel mai probabil. Fiind o bancă de stat, populată cel mai probabil cu politicieni și politruci, ce încredere va oferi ea investitorilor în titlurile acestei bănci? Niciuna sau niciuna consistentă. Caz în care va apela la banii publici. Ăia drămuiți și pe deficit excesiv. Mare parte structural.
O nebunie cât casa… Nebunie care, să nu uităm, a pornit de la cuplul Teodorovici – Vâlcov. Ei au lansat două năzbâtii: Fondul Suveran și Banca de Dezvoltare. Cum spuneam… rădăcinile socialiste nu se dezmint! Liberalismul e mai greu de aplicat și de apărat. Ce liberalism, acești oameni ”noi” au un singur scop pe termen foarte scurt: să se mufeze puternic la banii noștri. Prin tot felul de structuri de stat. Faliment și găuri negre, nu dezvoltare, va aduce această bancă! Ca toate celelalte constructe artificiale ale statului român. Și ale oricărui stat.
Un liberal adevărat nu ar crea astfel de structuri. Dimpotrivă… ar încuraja inteligent actorii privați din piață să le dezvolte. Și, odată cu ele, să ne dezvoltăm și noi.
Îndrăznești să crezi asta?” a spus Păun.
Sursa știre: cotidianul.ro