„Inflația va fi de circa 5,6% la sfârșitul anului. Față de prognoza din Raportul precedent, prețurile sunt semnificativ mai mari. Dar nu suntem singurii. Nu ne putem decupla de lume. Când ai inflația 5,4% în SUA, iar în Germania- țara stabilității prețurilor, ai 3,1%… În acest context, prognozele noatre sunt rezonabile”, a spus luni guvernatorul BNR la prezentarea Raportului asupra inflației (pdf) ediția august 2021. Circa jumătate din inflația de 5% vine din prețuri administrate, aflate în afara controlului Băncii Centrale.
Guvernatorul a vorbit despre înăsprirea politicii monetare, despre care a spus că are loc cu o anumită secvențialitate. “Mai întâi renunțăm la achiziția de active – noi nu am mai cumpărat de câteva luni titluri de stat- , apoi reglezi lichiditatea… Dar mesajul pe care vreau să-l dau este că ciclul de scădere al dobânzilor în România s-a oprit”, a mai spus Guvernatorul.
Ce mai arată Raportul:
Scenariul de bază al proiecției macroeconomice are în vedere ipoteza menținerii sub control a situației epidemiologice.
Rata anuală a inflației IPC este anticipată a-și continua traiectoria ascendentă observată în prima jumătate a anului curent și în a doua parte, fiind prognozată la 5,6 la sută în decembrie 2021, nivel situat peste limita superioară a intervalului țintei. La această evoluție contribuie dinamica prețurilor gazelor naturale, a celor ale energiei electrice și a celor volatile ale alimentelor.
Balanța riscurilor la adresa ratei anuale a inflației este evaluată a fi orientată în sus față de traiectoria descrisă în scenariul de bază, cu precădere pe termen scurt.
În paralel evoluțiilor din plan sanitar ce au recăpătat o pregnanță sporită, surse importante de incertitudini sunt asociate dinamicii viitoare a cotațiilor materiilor prime de pe piețele internaționale și a prețurilor componentelor energetice de pe plan intern.
Situația epidemiologică a principalilor parteneri comerciali ai României a cunoscut o îmbunătățire semnificativă pe parcursul trimestrului II al anului curent, în tandem cu dinamizarea ritmului de vaccinare și, implicit, cu eliminarea unor importante restricții administrative impuse anterior. Ulterior, răspândirea variantei Delta a virusului a determinat o suspendare sau chiar o ușoară inversare a tendinței de relaxare a restricțiilor, a căror severitate rămâne însă mult mai redusă comparativ cu prima parte a anului.
Avansul inflației a fost determinat și de creșterea alertă a cererii pentru anumite bunuri intermediare, la care oferta nu a putut răspunde în suficientă măsură pe termen scurt. Un exemplu sunt microcipurile, folosite în mod alternativ la producerea mai multor categorii de bunuri industriale, cum ar fi autovehiculele, tehnica de calcul sau alte echipamente electronice. Pentru acestea din urmă, ulterior declanșării pandemiei, cererea a fost puternic stimulată de avansul digitalizării, respectiv recurgerea în tot mai mare măsură la telemuncă, implicând un proces de ajustare din partea companiilor. Astfel, oferta insuficientă de microcipuri s-a reflectat, de exemplu, într-o scumpire accentuată a autovehiculelor în SUA, fiind afectate în același sens, prin raportul între cerere și ofertă, inclusiv prețurile autovehiculelor second-hand.
Evoluțiile au fost amplificate și de perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare, date fiind sincopele survenite în activitatea de transport naval, cu consecințe directe în sensul majorării tarifelor aferente.
Riscurile la adresa inflației pe termen mediu sunt multiple și pot acționa în ambele sensuri. Persistența cererii crescute, în tandem cu un deficit de ofertă în cazul anumitor bunuri intermediare și materii prime, poate crea presiuni suplimentare asupra costurilor companiilor.
În plus, transmisia acestora în prețurile finale poate fi facilitată de avansul cererii agregate, influențat la rândul său de pachetele – în unele cazuri extrem de simulative – adoptate de autorități pentru contracararea efectelor pandemiei. Mai mult, acestea ar putea alimenta o perioadă prelungită de creștere a cotațiilor materiilor prime (un așa numit “super-ciclu”80). Nu pot fi excluse nici efecte de runda a doua ale majorării costurilor companiilor. Există însă și riscuri de sens opus, legate de exemplu de evoluțiile de pe piața muncii.
Pe termen mai lung sunt anticipate atât presiuni inflaționiste, cât și dezinflaționiste din partea evoluțiilor unor factori precum lanțurile globale de valoare, demografia, automatizarea, digitalizarea sau schimbările climatice. În cazul lanțurilor de producție și distribuție, există posibilitatea relocării activității din unele industrii strategice ca urmare a perturbărilor observate în timpul pandemiei, cu impact în sensul creșterii costurilor de producție.
Tot în sensul creșterii inflației va acționa și dinamica factorilor demografici de la nivel global, pe măsură ce ponderea populației în vârstă de muncă va continua să se diminueze.
La rândul lor, schimbările climatice pot avea un impact direct asupra nivelului și volatilității prețurilor bunurilor alimentare.
Indirect, prin intermediul politicilor de promovare a diminuării emisiilor de gaze de seră, ar putea fi afectate prețurile produselor energetice și, pe această cale, cele ale unor categorii considerabil mai largi de bunuri intermediare și finale. În schimb, automatizarea va continua să genereze câștiguri de productivitate. De asemenea, avansul comerțului online (care a resimțit un impuls suplimentar în perioada pandemiei) va conduce la o transparență mai mare a prețurilor, cu efect de creștere a concurenței și, posibil, de reducere a inflației. Această influență pozitivă ar putea fi însă atenuată/anulată de concentrarea pieței la nivelul unui număr limitat de jucători și de posibilitatea practicării de către aceștia a unor marje ale profitului considerabil ridicate.
Sursa știre: hotnews.ro
Sursa foto: Facebook-